Campanie iniţiată de SOGR în colaborarare cu INSMC Bucureşti şi Asociaţia SOS Infertilitatea şi susţinută de Ministerul Sănătăţii

VREAU SĂ AM UN COPIL! PÂNĂ CÂND POT AMÂNA? PÂNĂ CÂND DECIZIA-MI APARŢINE?

Vârsta medie la care o femeie naşte ultimul copil este de aproximativ 40‐41 ani

Datele referitoare la fertilitatea naturală arată că vârsta medie la care o femeie naşte ultimul copil este de aproximativ 40‐41 ani, cu 10 ani înainte de vârsta medie a menopauzei. Declinul fecundităţii (abilităţii de a procrea) la femei este în primul rând asociat cu reducerea numărului şi a calităţii ovocitelor, factori ce nu pot fi controlaţi sau modificaţi, nici cu ajutorul tratamentelor (ESHRE, 2005; Broekmans et al., 2009). Scăderea cu vârsta a fecundităţii la femei se asociază cu o creştere a duratei de timp necesare concepţiei (Olsen, 1990), la rândul ei asociată cu reducerea numărului total de copii în familie. Creşte riscul de a nu avea un al doilea copil (OR=1,8), un al treilea copil (OR=1,6) (Joffe et al, 2009) sau de a rămâne definitiv fără copii (Leridon şi Slama, 2008).

“ Amânarea concepţiei are două efecte majore: primul, aşa‐numitul tempo efect, se referă la reducerea temporară a indicatorilor demografici. Al doilea efect este acela de a determina rămânerea definitivă fără copii pentru unele femei la care amânarea depăşeşte limitele fertilităţii naturale.”

Câte femei vor rămâne definitiv fără copii?

Modelul lui Leridon din 2008 calculează procentul de femei care vor rămâne definitiv fără copii, în funcţie de vârsta la care încep să încerce să procreeze: 6% la vârsta de 30 ani, 14% la 35 ani, 34,8% la 40 ani şi aproape 80% din femeile care încearcă la 45 de ani.

EVALUEAZĂ-TI FERTILITATEA

VREAU SĂ-MI FAC O CARIERĂ, COPIL MAI TÂRZIU!

Vârsta determină reducerea semnificativă a fertilităţii si a cresterii riscurilor

Vârsta determină reducerea semnificativă a fertilităţii şi o creştere marcată a riscului de avort spontan sau naştere a unui copil mort. Riscul de avort creşte de la 10‐15% la femei sub 35 ani, 20% la 37‐38 de ani şi ajunge la 25‐30% la 40 ani (Leridon, 2004; Blohm et al, 2008; Wang et al, 2008). În SUA, Farr raportează în 2007 o rată de avort de peste 50% la femeile de 41‐42 de ani. Raportul anual CDC 2010 referitor la sarcinile obţinute în SUA după fertilizare in vitro arată un risc de avort de peste 60% la femeile de peste 44 ani.

Vârsta afectează semnificativ şi riscul de anomalii cromozomiale, cea mai frecventă fiind trisomia 21, sindromul Down. Dacă la femei sub 30 ani riscul de a naşte un copil cu anomalii cromozomiale este de 1 la 385 copii, acesta ajunge la 1 din 66 la 40 ani si la 1 din 21 la 45 de ani (Creasy si Resnick, 1994).

EXISTĂ SOLUŢII?

Efectul devastator al vârstei nu poate fi contracarat

În ciuda progreselor semnificative pe care medicina reproductivă le‐a realizat în ultimii ani, efectul devastator al vârstei nu poate fi contracarat.

Ratele mari de succes ale tehnicilor de reproducere asistată sunt posibile doar la varste tinere, sub 35 ani. După această vârstă, similar fertilităţii naturale, tratamentele au rezultate tot mai slabe şi se asociază cu frecvente complicaţii.

Durata tratamentului necesar pentru a concepe un copil creşte semnificativ cu vârsta, la fel şi costul acestuia, fiind necesare în medie mai multe proceduri de reproducere asistată. Numărul de femei care nu vor obţine o sarcină nici cu ajutorul tratamentelor este de asemenea în creştere, în raport cu vârsta.