Articol realizat cu sprijinul Dr. Oana Moise

Deși în cazul femeilor vârsta este cel mai important factor care afectează fertilitatea, există și multe alte cauze și patologii care fac ca rata acesteia să scadă la mai bine de jumătate în ultimele decenii, la nivel mondial.

Bagajul genetic, vârsta, regimul alimentar, nivelul de stres, diverse boli și multe altele pot afecta puterea organismului nostru de a se reproduce. Rezerva ovariană este cea responsabilă de fertilitate, iar aceasta poate fi afectată, la rândul ei, de numeroși factori. Termenul de rezervă ovariană se referă la cantitatea de foliculi primordiali conținuți de ovare, existând două entități cu prognostic diferit în ceea ce privește fertilitatea femeii: rezervă ovariană redusă și insuficiența ovariană prematură (POI). Prima se caracterizează prin prezența menstruației, dar prezentând valori anormale la testele care măsoară rezerva ovariene. Aceasta este, în special, datorată vârstei, având un declin accelerat după vârstă de 38 de ani. Această insuficiență marchează instalarea menopauzei înainte de varsă de 40 de ani, ceea ce este considerată și menopauză precoce.

La ce trebuie să fim atente

Primele semne clinice ale unei rezerve ovariene reduse care ar trebui să ne dea de gândit sunt modificările menstruale cu oligo sau spaniomenoree, bufeuri, oboseală, insomnie, nervozitate, iar din punct de vedere biochimic, al analizelor, un FSH cu valoare ridicată, măsurată în perioada menstruației (>10 mUI/ml) sau un AMH cu valoare sub 1ng/ml, acesta fiind considerat standardul de aur în determinarea rezervei ovariene. Din punct de vedere imagistic, semnele unei rezerve ovariene scăzute sunt date de numărul redus de foliculi antrali observați la ecografie în faza foliculara a ciclului. Zilnic mor aproximativ 35 de ovocite, iar în fiecare lună mor, în medie, 1000. Acest lucru se întâmplă pentru că ovocitele se dezvoltă pe parcursul a trei luni, producându-se un proces de regenerare. Trebuie reținut că doar un ovocit poate fi ovulat în fiecare lună.

Ce influențează rezerva ovariană?

Printre cauzele reducerii rezervei ovariene se numără cele genetice, în circa 10-12% din cazuri, în special legate de anomalii ale cromozomului X numerice sau structurale (sindromul Turner, sindrom de X fragil) sau alte anomalii ale cariotipului care se asociază de cele mai multe ori cu amenoree primară. O altă mutație genetică asociată cu afectarea rezervei ovariene este galactozemia (incapacitatea organismului de a procesa galactoza, care are ca mecanism presupus hipoglicozilarea cu forme inactive de hormon foliculostimulant). Alte patologii asociate cu reducerea rezervei ovariene sunt bolile autoimune (25% din cazurile de insuficiență ovariană prematură au cauza imună) cum este boală celiacă, boală Addison (60—80% dintre cazuri sunt legate de glanda suprarenala), tiroiditele autoimune, hipoparatiroidismul, diabetul de tip I, sindromul Sjogren, boala lupica, artrită reumatoidă, purpura trombocitopenica, anemia hemolitică autoimună, anemia pernicioasă, vitiligo, alopecia areata, ciroză biliară primitivă, glomerulonefrită, scleroză multiplă sau mistenia gravis. Cauzele infecțioase de rezervă ovariană redusă sunt în procent redus de 3-7%, în special ooforită (inflamația la nivel ovarian), datorată oreionului, dar și alte cauze precum infecția cu HIV, herpes, cytomegalovirus, tuberculoză, malaria, varicelă și Shigella. Mai sunt și cauze iatrogene (provocate de medicamentele luate pentru tratarea altor boli),  datorate în special terapiei oncologice cu chimio sau radioterapie, dar cauzate și de intervențiile chirurgicale în sfera genitală. Radioterapia influențează rezerva ovariană în funcție de zona expusă (pelviană/abdominală sau totală) și reprezintă dependența de doză. Un rol important îl joacă și vârsta femeii expuse la acest gen de terapii.

În ceea ce privește intervențiile chirurgicale cu impact asupra rezervei ovariene, cea mai importantă este endometrioza ovariană, dar și intervențiile pentru alte tipuri de chisturi ovariene, sterilizare chirurgicală și chiar și intervențiile la nivelul uterului. Acestea pot influența în sensul de a reduce numărul de foliculi antrali ovarieni. Cauzele legate de factorii de mediu și etnicitate, obiceiurile nocive precum fumatul au influențat instalarea menopauzei precoce, după cum o arată numeroase studii. Obezitatea este asociată cu instalarea mai tardivă a menopauzei, afro-americanii și hispanicii având o menopauza mai precoce prin comparație cu caucazienii. Sunt și studii care susțin că un status socioeconomic ridicat la fel și un IQ mai mare implică și instalare menopauzei târzii.

În concluzie, factorii pe care îi putem modifică în ideea conservării rezervei ovariene sunt, în special, tehnicile chirurgicale cât mai puțin invazive, aplicarea lor cu o bună analiză asupra riscurilor și beneficiului adus de intervenție, renunțarea la fumat în cazul femeilor de vârstă fertilă, selectarea protocoalelor de chimioterapie mai puțin agresive și conservarea fertilității în prealabil, atunci când aceste tehnici sunt disponibile.