Articol realizat cu sprijinul Dr. Laura Dracea

Stilul de viață și alegerile personale afectează semnificativ fertilitatea. Infertilitatea este tot mai prezentă în societatea modernă, iar riscul de a nu putea deveni mamă după 35 de ani crește simțitor. Am putea crede că mediul actual afectează insidios capacitatea reproductivă sau poate doar conștientizăm mai frecvent problemele de fertilitate. Ambele afirmații sunt adevărate, dar mai există o explicație ce ține de stilul de viață și de alegerile personale. Acestea sunt răspunzătoare pentru acea infertilitate ce poate fi prevenită, dar și pentru multe dintre eșecurile tratamentelor.

Infertilitatea are o etiologie multifactorială, atribuită în proporții egale factorilor feminini și masculini, iar în 20% din cazuri, unor factori neidentificați. Pe lângă cauze recunoscute, precum disfuncții tubare sau ovulatorii, endometrioza sau modificări spermatice, există și o serie de factori de risc asociați ce afectează atât fertilitatea, cât și succesul tratamentelor reproductive. Vârsta, fumatul, obezitatea, bolile cu transmitere sexuală sau chiuretajele modifică prognosticul reproductiv mai mult decât mulți factori consacrați, evidențiați prin analizele obișnuite. Conform numeroaselor studii și ghidurilor de practică elaborate de importante asociații profesionale (ASRM), vârsta și stilul de viață au un impact determinant asupra funcției reproductive.

Cât de tare ne afectează vârsta?

Nu putem controla, încă, efectele vârstei, dar putem alege vârsta la care ne dorim copii, vârsta la care ne adresăm unui specialist pentru consiliere sau pentru a ne prezenta opțiunile de prezervare a fertilității. La 30 de ani, o femeie a pierdut peste 88% din rezerva de celule reproductive, iar la 40 de ani mai are în ovare sub 3% din ovocite, marea lor majoritate cu defecte. Dacă șansa lunară de a rămâne însărcinată în mod spontan este de 20% la 30 de ani, aceasta scăzând sub 5% pe măsură ce ne îndreptăm spre vârsta de 40 de ani. Riscul de avort spontan sau de apariție a unor anomalii genetice fetale crește și el, în timp ce șansele de succes ale tratamentelor de fertilitate scad spectaculos. În plus, prin simpla amânare a sarcinii și momentului în care apelează la tratament, o femeie își poate reduce de 10 ori șansele de succes ale procedurii FIV.

Ce alți factori pot întârzia sau îmi pot anula șansele la sarcină?

Fumantul: există suficiente dovezi științifice care demonstrează că fumatul reduce fertilitatea, crește riscul de avort spontan sau de sarcină ectopică. Mai mult, accelerează pierderea celulelor reproductive, devansând vârsta menopauzei cu până la 4 ani. Fumatul a fost asociat, în cazul ambelor sexe, cu alterări cromozomiale sau ale ADN-ului celulelor reproductive. Renunțarea la fumat pare să restabilească fertilitatea și să reducă riscurile asociate sarcinii după primul an. 

Bolile cu transmitere sexuală: frecvent asimptomatice și netratate, infecțiile cu Chlamydia reprezintă principala cauză a patologiei tubare inflamatorii de tip sechelar, cu consecințe grave asupra fertilității și riscului de sarcină ectopică.

Chiuretajul uterin și steriletul: alegerea unei metode contraceptive adecvate și evitarea întreruperilor de sarcină sau a steriletului nejustificat pot elimina unii dintre factorii importanți de risc pentru infertilitate.

Obezitatea: deși există și femei obeze cu fertilitate normală, obezitatea este, în mod clar, asociată cu disfuncții ovulatorii, alterarea ovocitelor și a funcției endometriale sau cu răspunsul redus la medicația de inducere a ovulației. Riscul de complicații materne sau fetale în timpul sarcinii este, de asemenea, crescut în cazul femeilor obeze, reducând semnificativ rata de nașteri. Efectele negative sunt reversibile după reducerea greutății, aceasta fiind, de altfel, și prima măsură terapeutică recomandată în infertilitatea anovulatorie.

Expunerea la compușii toxici din mediu: compușii chimici toxici sunt prezenți peste tot în mediul înconjurător, de la pesticide și gazele de eșapament din aer, la produse de curățenie, cosmetice, ambalaje din plastic sau aditivi alimentari. Dovezile științifice care asociază compușii toxici din mediu cu diferite anomalii de dezvoltare sau reproductive sunt suficient de solide pentru a atrage atenția asupra lor. Alterarea mecanismelor imune sau endocrinologice de către compuși toxici sau disruptori endocrini, precum și modificările epigenetice induse de aceștia explică multe dintre constatările ultimelor decenii: reducerea vârstei de apariție a pubertății, creșterea patologiei autoimune tiroidiene, apariția endometriozei sau instalarea menopauzei precoce. 

Cafeina și alcoolul: deși “incriminate” adesea, cafeina și alcoolul nu au fost în mod clar asociate cu reducerea fertilității, în cazul consumului moderat.

Drogurile recreaționale și unele medicamente: atât la nivel endocrinologic, cât și prin mecanisme directe, drogurile și unele medicamente pot interfera decisiv cu funcția reproductivă, motiv pentru care trebuie să nu lipsească din orice investigare anamnezică a factorilor de risc pentru infertilitate.

Așadar, multe dintre cazurile de infertilitate au ca factori de risc asociați sau determinanți stilul de viață, lipsa protecției față de bolile transmise pe cale sexuală sau alegeri nefericite legate de contracepție, momentul conceperii unui copil sau al adresării către specialist. Multe eșecuri ale tratamentelor ar putea fi, la rândul lor, evitate, luând decizii mai înțelepte. În acest context și cu atât de multe dovezi legate de factorii de risc enumerați, întrebarea “Se poate face prevenție în infertilitate?” aproape că nu își mai are rostul. Răspunsul este evident: Da, se poate!